Baia Sprie - message board

Posteaza un raspuns || Inapoi laBaia Sprie - message board


mi-a placut

Delete this post Scris de Pasca Dorin on 02/Jan/2013 in reply to apartenetnta posted by conteaza altceva on 31/Dec/2012
92.86.156.97

Message:

,,Suntem dispuși a-i cântări pe alții cu propria noastră măsură, încât îi iertăm cu bunăvoință pentru cusururile noastre, dar îi osândim cu asprire dacă nu au calitățile noastre."
.................................................. ,,Cu alte cuvinte, să scriu vreun memoriu despre mijloacele de a civiliza tara? Și domnul Gravier mă îndemna la fel.
Vai, domnule! nu-i chip sa lămurești un guvern și, dintre toate guvernele, cel mai anevoie de lămurit e tocmai acela care își închipuie că luminează pe altii. Desigur ceea ce am făcut noi pentru cantonul nostru ar trebui să facă toti primarii pentru ale lor, magistratul municipal pentru orașul său, subprefectul pentru circumscripția sa, prefectul pentru departament, ministrul pentru Franța, fiecare în sfera de interese pentru care răspunde.Dacă eu am convins lumea să se construiască o șosea de două leghe, apoi unul ar îngriji să se facă un drum, altul un canal; dacă eu am încurajat fabricarea de pălării pentru țărani, ministrul ar putea elibera ... .........................
In materie de comerț, a încuraja nu înseamnă a proteja. Politica cea adevărată trebuie să năzuiască a elibera țara de orice tribut dat străinătății, dar fără ajutorul rușinos al vămilor și al prohibițiilor.Industria nu poate fi salvată decît prin ea însăși, concurența e viața ei. Dacă o protejăm, adoarme; monopoIul o ucide, ca și tarifele prohibitive. Numai proclamand libertatea negoțului, o țară poate face ca intreaga străinătate să-i devină tributară, numai cobo-. , prețurile produselor sale manufacturate sub nivelul celor ale concurenților săi. ..................
Aceasta e problema principală a vremii noastre. Dragă domnule, nu acest studiu e scopul vieții mele, sarcina asta pe care cu atîta întîrziere mi-am luat-o e numai accidentală. Și-apoi, lucrurile astea sînt prea simple ca să poată alcătui o știință, nu au în ele nimic strălucitor, ci au nenorocul de a fi pur și simplu utile. în sfîrșit, să nu ne pripim.
Ca să obții succese în privința asta, trebuie să găsești în fiecare dimineață în tine însuți, aceeași doză din curajul cel mai rar și în aparentă cel mai ușor: curajul profesorului care repetă necontenit aceleași lucruri, curaj nerăsplătit. Dacă ne descoperim cu respect în fata bărbatului care, asemenea domniei-voastre, și-a vărsat singele pe cîmpul de luptă, apoi ne batem joc de cel care-și cheltuiește cu zgîrcenie energia vieții spunînd aceleași vorbe unor copii de aceeași vîrsta. Binele făcut pe ascuns nu ispitește pe nimeni. Ne lipsește în primul rînd virtutea civică pe care marii bărbați din antichitate o puneau în serviciul patriei, ei, care luau loc în ultimele rînduri cînd nu comandau. Boala vremii noastre este superioritatea. Avem prea mulți sfinți. Odată cu monarhia, am uitat de onoare, odată cu credința părinților — de virtuți, odată cu zadarnicele noastre încercări de a conduce — de patriotism. Aceste principii nu mai există decît în parte, în loc sa însuflețească mulțimile, căci ideile nu pier niciodată. Acum, pentru a sprijini societatea, nu avem altă proptea decît egoismul. Indivizii cred în ei înșiși. Viitorul aparține omului social; mai departe nu mai vedem. Bărbatul de seamă care ne va salva din prăpastia spre care alergăm se va folosi, fără îndoială, de individualism pentru a reface națiunea; dar in așteptarea acelei regenerări, trăim în veacul intereselor materiale și al pozitivului. Acest din urmă cuvint stă pe buzele tuturor. Sintem cu toții evaluați in cifre -- nu după cit pretuim, ci după cat cantărim. Dacă e fără haină, bărbatul cel mai energic abia obtine o privire, si așa gindește și stapînirea. Ministrul trimite o biata medalie marinarului care, punîndu-și viata in joc, salvează doisprezece oameni, dar acordă crucea de onoare deputatului care-i vinde glasul său, Vai de tara astfel întocmită! Națiunile, ca și indivizii, iși datorează energia numai sentimentelor mari.
Sentimentele unui popor alcătuiesc crezul său.
Noi, în loc de crez, avem interese.
Dacă fiecare nu se gindește decit la sine și nu are încredere decît în sine, cum vreti sa existe mult curaj civic, cînd condiția acestei virtuti este tocmai renuntarea-de-sine? Curajul civic și curajul militar își au originea în același principiu. Domnia-voastra sinteti chemat a vă sacrifica viața într-o clipa, a noastră se scurge picătură cu picătură. De ambele parti, aceleași lupte, în alte forme. Nu e de-ajuns sa fii om de bine pentru a civiliza fie și cel mai umil colt de lume, mai trebuie să fii și instruit; unde mai pui ca instrucțiunea, probitatea, patriotismul nu înseamnă nimic fără voința fermă cu care un om trebuie să se desprindă de orice interes personal pentru a se consacra unui gînd social............................... ....... Omul care distruge și omul care clădește sînt două fenomene de voință: unul pregătește opera, celălalt o realizează; cel dintai ne apare ca un duh al răului, al doilea s-ar zice că e un duh al binelui; unul are parte de glorie, celălalt de uitare. Răul e inzestrat cu un glas tunător care trezește firile vulgare și le umple de admirație, în vreme ce binele stă multă vreme tacut
Amorul-propriu uman optează repede pentru rolul cel mai strălucitor. O faptă bună, făcută fără nici un gand ascuns, va rămine întotdeauna un simplu accident pînă cînd, prin educație, în tara se vor schimba moravurile. Dar cînd vom avea o altă morală, cînd vom fi cu toții mari cetățeni, nu vom deveni oare, cu toate tabieturile unui trai vulgar, poporul cel mai plicticos, cel mai plictisit, cel mai puțin artist, cel mai nefericit de pe fața pămîntului? La aceste mari întrebări, nu mi-e dat să răspund, nu eu sînt în fruntea țării. Lăsînd la o parte gîndurile astea, mai sînt și alte dificultăți care împiedică guvernul să adopte principii exacte. In ce privește civilizația, domnule, nimic nu este absolut. Unele idei pot fi potrivite pentru o regiune și mortale pentru alta — și cu inteligențele lucrurile se petrec la fel. " Honore de Balzac

mi-a placut si de aceea sunt tentat sa va mai provoc prin aceste spicuiri din ,,medicul de tara de Balzac, text scris la 1832,si care se refera la franta acelor ani.
Mie mi se pare foarte actual.


Raspunde la aceasta postare


Raspunde la aceasta postare

Nume:

E-mail (optional):

Subiect:


Mesaj:

Insereaza stilul textului: Bold | Italic | Underlined
Dezactiveaza stilul textului

Insereaza emoticonuri (Deschide fereastra noua)
Dezactiveaza emoticonuri